A XI-a poruncă, de Ion Minulescu

Iar când, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea să mai faci,
Ascultă, priveşte şi taci!...
Din braţe fă-ţi aripi de fier
Şi zboară cu ele spre cer!...

duminică, 23 octombrie 2011

Deschide bine ochii

Iată două puncte de vedere diferite şi totuşi asemănătoare, ale maeştrilor Omram Mikhael Aivanhov  şi Jocho Yamamoto, cu privire la inteligenţa umană. Am să încep cu citatul lui Aivanhov despre inteligenţă: 

"Adevărata inteligenţă este umilinţa, adică să recunoaştem că există fiinţe deasupra noastră care ne depăşesc şi care pot înţelege lucrurile mai clar, mai pur şi mai divin decât noi. Numai un idiot îşi poate închipui că felul lui de a vedea lucrurile este absolut. Omul inteligent/ umil va spune: <Iată, pentru moment gândesc aşa, sunt aşa, înţeleg aşa. Dar asta nu înseamnă că nu există alte fiinţe mai evoluate, care sunt capabile să mă înveţe sau să mă ajute. Voi merge să le caut.> Iată adevărata inteligenţă."

Şi acum ce spune Yamamoto despre inteligenţă: "Un bărbat calculat e un laş. Spun asta fiindcă toate calculele au de a face cu profitul şi pierderea şi, prin urmare, acea persoană este constant preocupată de câştig şi pierdere. Să moară este o pierdere, iar să trăiască este un câştig, astfel că ea decide să nu moară. De aceea, ea este laşă. La fel, un om educat îşi camuflează cu elocinţă şi inteligenţă laşitatea şi lăcomia care îi sunt de fapt adevărata natură. Mulţi oameni nu îşi dau seama de aceste lucruri... Când reuşeşti să recunoşti punctele forte ale celorlalţi, oricine îţi poate fi model şi oricine îţi poate fi învăţător."

Şi acelaşi Yamamoto, despre umilinţă: "...Dacă îl pui pe celălalt înaintea ta, şi fără gelozie sau spirit de competiţie te porţi conform etichetei, dacă te gândeşti cu umilinţă la binele celeilalte persoane cu riscul de a fi chiar dezavantajat, fiecare întâlnire va fi la fel ca prima, iar relaţia nu va slăbi niciodată."

Din cele două păreri laolaltă rezultă părerea mea: Există inteligenţă adevărată şi inteligenţă falsă. Despre inteligenţa adevărată ne vorbeşte Aivanhov, iar despre cea falsă, ne pune în temă Yamamoto. Inteligenţa adevărată este umilinţa, iar cea falsă este laşitatea. Dacă recunoşti că nu eşti mai presus decât nimeni altcineva şi vrei să înveţi lucruri noi de la cei din jurul tău, înseamnă că eşti un om umil, adică îţi foloseşti inteligenţa adevărată. În schimb, dacă intelectul predomină, apare laşitatea. Un om laş va incepe să calculeze, să rezolve, de teamă să nu piardă, să nu moară.

Teama sporeşte inteligenţa falsă, iar umilinţa dă aripi inteligenţei adevărate. Un om umil va încerca să evite problemele, iar unul laş va face tot posibilul să le rezolve. La fel cum Albert Einstei spune: "Un intelectual rezolvă problemele, iar un geniu le evită." Aici, geniul este omul umil, iar intelectualul este omul temător, laş.

Umilinţa nu înseamnă ceea ce mulţi cred că este: capul plecat, sabia nu-l taie, sau, întoarce şi obrazul celălalt dacă ai primit o palmă. Umilinţa este să ştii că există fiinţe mult superioare ţie şi să înveţi de la ele lucruri noi, iar atunci când un astfel de ignorant-laş apare să ştii cum să-l înlături spre binele şi bunăstarea celor din jurul tău. Dacă e să primeşti o palmă, întoarce obrazul celălalt după ce prima palmă ai evitat-o şi a doua e în obrazul celui care încercat să te distrugă. Sau mai pe scurt: când eşti pe cale de a primi o palmă evit-o şi întoarce-i lui obrazul.

Preferi să mori cu capul sus într-o luptă dreaptă, tăiat de sabie, sau preferi să fugi cu capul plecat şi ucis pe la spate?

Nu vă miraţi că  ţara noastră e împânzită de intelectuali.
Miraţi-vă că voi sunteţi genii!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu