Descoperirea savanţilor ruşi cu privire la caracterul informaţional de undă al ADN-ului arată către o recuperare a spiritualităţii pierdute.
Descoperirile recente în domeniul naturii ADNului au dat peste cap ideea că omul este fix din punct de vedere genetic. Proiectul „Genomul Uman” a dezvăluit două lucruri interesante despre genele umane: a) omul are 30.000 de gene (doar cu 300 mai multe decât un şoarece); b) numai 10% din ADNul uman este folosit pentru codificarea şi reproducerea proteinelor, restul – aproximativ 90% – este cunoscut ca ADN rezidual, pe care savanţii l-au considerat a fi deformat şi redundant. Însă ramura rusă a Proiectului Genomul Uman, condusă de renumitul dr. Piotr Garjajev, a descoperit capacităţi de natură lingvistică şi mediumnică în ADNul rezidual, deschizând astfel drumul pentru o re-evaluare a genelor umane în termeni de cuvinte, de genetica undelor şi de o gramatică a spiritualităţii.
Modificările ADN-ului şi cuvintele
Conform constatărilor savanţilor ruşi, codul genetic urmează aceleaşi reguli care se găsesc şi în limbajele umane. Prin modularea anumitor tipare de frecvenţă sonoră pe o rază laser, savanţii pot să influenţeze frecvenţa ADNului şi informaţia genetică. Aspectul cel mai interesant al descoperirii lor este că nişte cuvinte şi fraze simple pot să funcţioneze la fel de bine ca nişte raze laser. Literalmente, omul îşi poate re-programa schiţa genetică prin intermediul cuvintelor – ceea ce explică de ce afirmaţiile şi hipnoza pot să aibă efecte puternice asupra minţii şi corpului.
Modificările ADN-ului şi genetica undelor
Această descoperire indică şi importanţa frecvenţelor şi vibraţiilor sonore în originea vieţii omeneşti, precum şi posibilitatea ca creaţia să fi fost generată de unde de conştiinţă. Efectul de ADN fantomă este un element important al cazului: câmpul energetic al unei mostre de ADN rămâne detectabil pentru lumina laser chiar şi atunci când mostra fizică este îndepărtată. La un nivel fundamental, omul este energie pură. În genetica undelor, ADNul rezidual funcţionează la nivelul unei infrastructuri complexe de super coduri şi de comunicare prin unde, realizată în formă materială ca şi structuri cristaline – holograme dinamice ale genelor, în cristalele lichide ale continuumului cromozomial. Acest model sugerează că gena umană este o parte din holograme mai mari (multiversuri) de realitate informaţională sub formă de unde. În mod clar, hiper-comunicarea, sub forma sensibilităţii la distanţă, a vindecării la distanţă şi a telepatiei, face parte din protocolul uman.
Modificările ADN-ului şi gramatica spiritualităţii
Oare este posibil ca structurile lingvistice ale genomului uman să indice o formă de limbaj universal, o gramatică a spiritualităţii? William A Tiller, în Psychoenergetic Science: A Second Copernican-Scale Revolution [Ştiinţa psihoenergeticii: O a doua revoluţie de dimensiunile revoluţiei iniţiate de Copernicus] (Walnut Creek, CA: Pavior Publishing, 2007) crede că chiar aşa este. Omul, explică el, este compus dintr-un sine corporal al personalităţii şi o „infrastructură complexă… în corpuri subtile” care duc la „o performanţă umană mărită şi la capacităţi extinse” (89). Scopul vieţii este să construiască această infrastructură sub forma unei gramatici a spiritualităţii. Michael Cremo, în Human Devolution: a Vedic Alternative to Darwin’s theory [Degenerarea umană: O alternativă vedică la teoria lui Darwin] (Badger, CA: Torchlight Publishing, 2003) susţine că omul a apărut cu miliarde de ani în urmă, în unde de conştiinţă, dar că a „degenerat” la un omolog modern, condus de ego, înstrăinat de conştiinţa de grup şi de spiritualitatea strămoşilor săi. Conştiinţa de grup poate să producă vindecarea pământului. Dacă vremea poate fi influenţată de frecvenţele Schumann, atunci omul, care este capabil să rezoneze la aceste frecvenţe, poate să genereze, prin intermediul conştiinţei de grup, modificări care dizolvă violenţa şi restaurează echilibrul natural al pământului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu